Delimitată de Munții Bucegi, la vest, și Munții Baiului, la est, aglomerata Vale a Prahovei este principala destinație de weekend pentru bucureșteni și nu numai. Pe o distanță de numai 23 km se înșiruie 5 stațiuni turistice (Predeal, Azuga, Bușteni, Poiana Țapului și Sinaia), din care se poate porni în drumeție de-a lungul a 40 de trasee omologate spre cabanele de pe culmile care le străjuiesc (Babele, Omu, Caraiman, Diham, Piatra Arsă, Valea Dorului, Valea cu Brazi, Scropoasa, Pârâul Rece, Cuibul Dorului, Mălăești, Padina, Trei Brazi etc.). Dispunând de 3 domenii schiabile și peste 20 de pârtii, Valea Prahovei se transformă iarna într-un râvnit paradis al schiorilor. Pe pereții abrupți de stâncă ai Munților Bucegi, alpiniștii pot experimenta 250 de trasee cu grade de dificultate diferite. Iar cei cărora le place se să plimbe cu bicicleta prin mijlocul munților vor găsi aici locul perfect pentru a se dedica în voie acestei activități.
Istoricul zonei
Sursa foto: Google
Dacă astăzi Valea Prahovei este una dintre cele mai frecventate zone ale țării, cu secole în urmă prin aceste pustietăți primejdioase își găseau adăpost doar pustnicii care voiau să se izoleze de lume și tâlharii care fugeau de potere sau ațineau calea negustorilor nevoiți să-și treacă mărfurile prin munți. Treptat, acești pustnici au zidit schituri și au întemeiat mănăstiri. Abia din secolul al XVIII-lea au fost construite hanuri; satele au apărut din secolul al XIX-lea. Zona a început să se dezvolte după ce regele Carol I și-a stabilit în 1866 reședința de vară la Sinaia și după ce aici a fost construită o cale ferată internațională.
Râul Prahova
Sursa foto: Google
Râul Prahova izvorăște de sub Pasul Predeal (1.020 m); până la Posada, curge printre Munții Bucegi, pe dreapta, și Baiului, pe stânga. Acesta este sectorul superior (sau montan) al Văii Prahovei, cu o lungime de 33 km.
Deși mai puțin cunoscut și promovat turistic, sectorul în care Prahova străbate Câmpiile Ploieștiului și Gherghiței ascunde câteva surprize. În satele Florești, Călinești, Măgureni, Filipeștii de Pădure, Filipeștii de Târg și Mărgineni s-au păstrat valoroase vestigii ale ctitoriilor boierilor Cantacuzini.
După 183 de km, râul Prahova se varsă în Ialomița în zona localității Adâncata.
Principalele căi de acces în Valea Prahovei
Sursa foto: Pixabay
Valea Prahovei este străbătută de drumurile naționale DN1 (E60) București – Brașov și DN 73A Râșnov – Predeal.
Calea ferată asigură legătura între stațiunile de pe Valea Prahovei și principalele orașe din țară.
Principalele obiective turistice de pe Valea Prahovei
Sursa foto: Google
- Predealul, străjuit de culmile Pietrei Mari, Postăvarului și Clăbucetului, s-a dezvoltat ca stațiune climaterică după anul 1918. Este situat la altitudinea de 1.020-1.160 m și este dotat cu numeroase pârtii de schi (10 km), două telescaune și trei teleschiuri.
Este un loc ideal pentru amatorii de sporturi de iarnă (mai ales pentru schiorii amatori sau începători): stratul de zăpadă persistă aici aproximativ 100 de zile pe an.
- Situată la altitudinea de 895-950 m, stațiunea Azuga a căpătat renumele de „paradis al schiorilor”. Complexul de sporturi de iarnă de aici cuprinde: pârtia Cazacu, singura omologată de FIS în România, pârtia Sorica, piste pentru schi fond și randonnée (18 km), traseu pentru snowboard și schi-lifturi. Aici a fost înființată prima pârtie din România omologată de Federația Internațională de Schi. Azuga este o destinație dedicată în special schiorilor profesioniști.
Nu plecați din Azuga fără să degustați un vin de la Pivnițele Rhein, furnizorul Casei Regale a României.
- Bușteniul, cuibărit la altitudinea de 885 m, la poalele Caraimanului, este cunoscut drept „poarta Bucegilor”, fiindcă de aici pornesc majoritatea traseelor spre culmile Munților Bucegi, numiți și „Alpii Răsăriteni”. Cea mai accesibilă atracție este Cascada Urlătoarea (la altitudinea de 1.055 m), aflată la capătul unui traseu ușor (nr. 5, marcat cu bulină roșie), cu durata de o oră și 15 minute.
Foarte populare sunt traseele spre Jepii Mari (2.071 m) și Jepii Mici (2.173 m), Piatra Arsă (2.044 m) și Coștila (2.490 m).
Pe platoul Bucegilor de la altitudinea de 1.800-2.000 m s-au format, ca urmare a acțiunii factorilor climatici asupra rocilor existente, niște stranii forme megalitice – botezate Babele, Sfinxul, Ciupercile, Hermes, Zamolxe și comparate cu niște altare ciclopice – care atrag sute de vizitatori. Mulți cred că aici se găsește un centru energetic foarte puternic, ceea ce a dus la crearea mai multor legende. Puteți ajunge pe acest platou în doar 12 minute cu telecabina Bușteni – Babele, cea mai lungă din țară și a treia din Europa (are lungimea de 4.350 m).
O altă linie de telecabină, cu lungimea de 2.611 m, leagă Cabana Babele de Hotelul Peștera de lângă Peștera Ialomiței.
Puțin mai sus de Platoul Bucegi, pe platforma de pe Șaua Mare a Caraimanului, la altitudinea de 2.291 m, se înalță impresionanta Cruce a Eroilor, cu înălțimea de 33 m. Construită între 1926 și 1928, la inițiativa Reginei Maria, în amintirea ostașilor căzuți în luptele de pe Valea Prahovei în timpul Primului Război Mondial, crucea este montată pe un soclu înalt de 7,5 m, în interiorul căruia este montat un generator electric care alimentează cele 120 de becuri de 500 W fixate pe conturul crucii.
Parcul Natural Munții Bucegi, care se întinde pe suprafața de 32.663 ha, dintre 60% păduri și 30% pajiști alpine. Are forma unei potcoave care se deschide spre Vf. Omu (2.505 m). Cuprinde 14 rezervații naturale, printre care Abruptul Bucșoiu – Mălăiești – Gaura, Locul fosilifer Plaiul Hoților și Munții Colții lui Barbeș, și adăpostește peste 3.500 de specii de plante. Dintre cele 3.000 de specii de animale care trăiesc în arealul său, cele mai reprezentative sunt cocoșul de munte (Tetrao urogallus), capra neagră (Rupicapra rupicapra), ursul brun (Ursus arctos) și râsul (Lynx lynx).
Pârtiile Kalinderu (una cu lungimea de 1.390 m și alta de 1.300 m), amenajate pe un versant al Masivului Caraiman, la 1 km distanță de centrul Bușteniului, și dotate cu telescaun, instalație de produs zăpada și instalație de iluminat, sunt printre dintre cele mai populare de pe Valea Prahovei. Au fost botezate după Ioan Kalinderu, administratorul Domeniilor Coroanei Regale în timpul regelui Carol I.
Revenind în stațiune, nu ratați, în cartierul Zamora, de pe malul stâng al Prahovei, Castelul Cantacuzino, o splendidă construcție în stil neoromânesc, ridicată în 1911, după planurile arhitectului Grigore Cerchez, la comanda prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino (Nababul). A fost restaurat cu fonduri europene de un grup de investitori străini și azi găzduiește expoziții de artă internațională, conferințe, recepții și alte evenimente mondene. Este înconjurat de un vast parc de 60.000 m2, cuprinzând o grotă cu cascade și fântâni arteziene.
- Sinaia, aflată la doar 120 km de București, poate fi considerată mica „perlă a Carpaților”. Amplasată la altitudinea de 800-1.055 m pe pantele Muntelui Furnica, are parte de aer ozonat, un cadru natural minunat și o arhitectură armonioasă, care o recomandă drept una dintre cele mai cochete stațiuni din țară. Nu lipsesc desigur nici pârtiile de schi, săniuș și bob, dotate cu telecabină și teleschi.
Localitatea s-a dezvoltat în jurul Mănăstirii Sinaia, ctitorită între anii 1690 și 1695 de spătarul Mihail Cantacuzino, după un pelerinaj pe Muntele Sinai, ceea ce explică și numele localității.
Însă Sinaia a început să înflorească abia mai târziu, după ce Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege al României, fermecat de aceste locuri pure și sălbatice, a hotărât să-și stabilească reședința de vară aici. Începând din 1873 a fost ridicat splendidul Castel Peleș, cel mai vizitat obiectiv turistic de pe Valea Prahovei. Sunt disponibile mai multe tururi, în cadrul cărora puteți vedea câteva dintre cele mai somptuoase 160 de încăperi ale palatului și admira colecțiile sale de picturi și gravuri, sculpturi, armuri, medalii, covoare orientale, piese de mobilier, costume de epocă, tapiserii flamande și franceze, vitralii elvețiene și germane din secolele XV-XVIII, cărți rare, ceramică japoneză, argintărie etc.
Dacă Castelul Peleș este mai sobru și auster, purtând amprenta stilului neorenascentist german, Castelul Pelișor, înălțat la o aruncătură de băț, între 1899 și 1902, stă sub semnul stilului Art Nouveau, reflectând originala personalitate a Reginei Maria, care a petrecut mult timp aici.
Splendidul Parc Dimitrie Ghica adăpostește clădirea Cazinoului (1913), ale cărui frumoase săli au fost incluse în circuitul turistic și pot fi vizitate în cadrul tururilor ghidate. Găzduiește de asemenea Centrul Internațional de Conferințe și frecvent aici se organizează expoziții de artă.
O altă atracție din Sinaia este Vila Luminiș din cartierul Cumpătu, construită între 1923 și 1926 de compozitorul George Enescu, după succesul primului său turneu în America. Donată statului în 1947 pentru a fi folosită ca loc de odihnă și creație pentru artiști, azi adăpostește Muzeul Memorial George Enescu.
- După ce formează un mic defileu, Prahova ajunge la Posada, unde se află Castelul Marthei Bibescu. Aici funcționează astăzi Muzeul Cinegetic, cu o colecție de peste 200 de trofee și alte exponate cu profil vânătoresc.
- Tot în apropiere de Posada, la poalele Muntelui Pleșuva se află Schitul Lespezi, ctitorit în 1661 de spătarul Drăghici Cantacuzino și fiul său, logofătul Pârvu Cantacuzino. Primul așezământ monahal din valea superioară a Prahovei a fost pictat între 1687 și 1693 de renumitul Pârvu Mutu Zugravu.
- Opriți-vă neapărat în Comarnic ca să-i admirați casele de pe marginea șoselei, impresionante prin bogăția elementelor ornamentale din lemn (traforuri) care împodobesc streașina, prispa și foișorul.
- Prahova pătrunde apoi în zona subcarpatică, unde albia se lărgește, iar cursul devine meandric. Pe DN 1 (E 60), între Comarnic și Câmpina, se află Breaza, o stațiune climaterică amplasată la altitudinea de 450 m. Aerul său pur a fost comparat cu cel al stațiunii Davos din Munții Elvețieni. Aici a fost înființat primul club de golf privat din România (Lac de Verde).
- Câmpina, principalul centru urban al zonei, este situată la confluența Prahovei cu Doftana, în zona dealurilor subcarpatice. Nu e considerată propriu-zis o destinație turistică, dar merită să îi dedicați un popas de o jumătate de zi. Veți descoperi că este un orășel încântător și tihnit, cu câteva atracții demne de interes. Aici și-a construit scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu ciudatul castel, conceput ca un „templu al spiritului”, în care se retrăgea pentru a comunica cu fiica sa moartă.
Tot în Câmpina și-a petrecut ultimii ani de viață Nicolae Grigorescu, unul dintre fondatorii picturii românești moderne. Casa sa (refăcută după ce a ars în timpul Primului Război Mondial) a fost transformată în Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu și poate fi vizitată.
Cea mai veche construcție din Câmpina este Biserica de la Han, fondată în 1883 de Sfântul Colnic de la Cernica.
Sediul Primăriei Câmpina funcționează din 2004 în Casa cu Grifoni, construită între 1901 și 1902 de omul de afaceri Gheorghe Ștefănescu, care a făcut avere din petrol.
- Ctitorii ale Cantacuzinilor din sectorul de câmpie al Văii Prahovei
Din mijlocul unui vast parc de 150 ha din Florești, răsar ruinele palatului construit în 1914 de prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913), supranumit Nababul pentru că a fost unul dintre cei mai bogați proprietari de pământuri din epoca lui. Monumentala clădire realizată după planurile arhitectului Ion D. Berindei a fost inspirată de Palatul Trianon de la Versailles, motiv din care s-a ales cu supranumele de Micul Trianon. Complexul arhitectural Cantacuzino de la Florești mai cuprinde o biserică (1826-1830), ctitorită de vornicul Grigore Cantacuzino, și un conac (azi, sanatoriu), ridicat în 1840-1842.
În Calinești s-a păstrat fostul conac Mavru-Cantacuzino (azi, sanatoriu), construit între 1821 și 1825. Se crede că aici ar fi fost semnat, în 1831, Regulamentul Organic și că tot aici s-ar fi adăpostit Nicolae Bălcescu în timpul revoluției de la 1848.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Călinești datează tocmai din 1646, din vremea domnitorului Matei Basarab. Impresionantă este mai ales fațada din brâuri de cărămidă alternând cu tencuială și decorată cu bumbi de ceramică colorată. A fost pictată în 1692 de ucenicii lui Pârvu Mutu.
Ruinele ale caselor Cantacuzinilor și vechi biserici din secolul al XVII-lea pictate de Pârvu Mutu s-au mai păstrat la Măgureni și Filipeștii de Pădure.
Conacul Filipescu din Filipeștii de Târg, construit în jurul anului 1650 de Pană Filipescu, soțul Mariei Cantacuzino, fiica cea mare a postelnicului Constantin Cantacuzino, prezintă elemente arhitecturale (foișor cu coloane, loggie, pivnițe boltite) care trimit cu gândul la stilul brâncovenesc. Între 2012 și 2015 a fost restaurat și și-a redeschis porțile vizitatorilor.
Valea Prahovei – o destinație care nu va duce niciodată lipsă de turiști
Sursa foto: Pixabay
Aceasta este, pe scurt, celebra Vale a Prahovei. Statutul de una dintre cele mai populare și vizitate zone turistice din țară presupune însă și inconvenientul aglomerației. Departe de a oferi imaginea unui „paradis” turistic ideal, zona a devenit un subiect clasic de știri, mai ales în perioada vacanțelor și sărbătorilor, când drumul național se blochează, iar mașinile circulă bară la bară. Și totuși asta nu îi împiedică pe bucureșteni să se îndrepte an de an în respectiva direcție ca spre singura gură de aer proaspăt din apropierea Capitalei.