Intrarea este liberă.
La Muzeul Național al Țăranului Român, de Noaptea Europeană a Muzeelor, sâmbătă, 13 mai 2023, vă așteptăm să vizitați șase expoziții temporare și târgul 100 de Tradiții Românești.
Program de vizitare de Noaptea Muzeelor: între orele 18.00 – 21.30 (ora de intrare a ultimului vizitator).
EVENIMENTE:
Alexandru Tzigara-Samurcaș – Întemeietorul Muzeului Național – expunerea permanentă
Expoziția celebrează 150 de ani de la nașterea fondatorului Muzeului Național Carol I, supranumit, în epocă, Muzeul de la Șosea. Continuatorul direct al acestui prim muzeu de artă națională este Muzeul Național al Țăranului Român care, prin acest eveniment, evocă și omagiază personalitatea marcantă în cadrul culturii naționale a lui Alexandru Tzigara-Samurcaș.
1907. Noi vrem pământ – Sala Tancred Bănățeanu
Prin expoziția 1907. Noi vrem pământ, Muzeul Țăranului își propune astfel o privire retrospectivă obiectivă și multiplu focalizată care să readucă, în peisajul cultural național, atenția asupra acestor evenimente, asupra importanței lor, asupra caracterului lor tragic pentru întreaga societate românească. Țărănimea, văzută mereu ca o „mare mută”, izbucnește exploziv în istoria fericită a Regatului României, care tocmai aniversase 40 de ani de domnie a regelui Carol I, sfâșiind tabloul edulcorat al unei epoci care era, indiscutabil, o epocă de dezvoltare și de consolidare a României. Expoziția va avea un discurs menit să dea imaginea tuturor actorilor implicați ai epocii, să releve mizele politice, sociale și economice, să ofere un parcurs al evenimentelor, al discursurilor și al vocilor distincte, al opiniilor și al imaginilor despre eveniment.
Muzeul [in]vizibil #5. Subiect, imagine, obiect – Sala Irina Nicolau
Muzeul [in]vizibil #5. Subiect, imagine, obiect propune re-vizitarea unor eseuri vizuale ori ale unor evenimente constante din ultimii cincisprezece ani pe urmele experimentului muzeografic al echipei MȚR din anii ’90. Expoziția aduce împreună afișele, ideile curatoriale și o serie de obiecte care au putut fi întâlnite la Târgurile mărțișorului, la expo-rimentele Oale și ulcele, Dantele și broderii, Cusături țesături, ori în eseurile vizuale dedicate unor teme etnologice precum Materia martir. Grâul / Arta trecerii / Piua. Joacă, jocuri, jucării.
War Childhood Museum / Muzeul Copilăriei în Vreme de Război – Sala Noua Galerie
Muzeul Copilăriei în Vreme de Război (WCM) este un muzeu independent, condus de tineri, dedicat exclusiv copilăriilor afectate de conflictele armate. Apărut din cartea de tip „crowdsourcing” „War Childhood”, muzeul și-a deschis porțile în 2017, în Sarajevo, după 7 ani de cercetare și dezvoltare. În prezent, muzeul deține o colecție de peste 4.100 de obiecte personale și sute de ore de mărturii de istorie orală (unele le vom folosi în atelierele educative). Jasminko Halilović, el însuși un copil al războiului, autorul și fondatorul muzeului, a realizat că există o NEVOIE imediată de un muzeu care să păstreze nenumăratele obiecte și povești pe care indivizii au fost dispuși să le împărtășească despre copilăria lor petrecută în timpul războiului. Peste această nevoie, am suprapus un alt strat de nevoi, cele ale publicului, indiferent de vârstă, de-a beneficia în România de mai multe astfel de experiențe curatoriale formatoare, educative și relevante pentru contextul și interesul actual al societății, pentru a stârni emoție, empatie și dezbateri pe teme inabordate public.
Dragă Arhivă / Instalație-semnal – în zona viitoarei expoziții
Arhiva MȚR prezintă instalația-semnal Dragă Arhivă. Un preambul pentru viitorul spațiu expozițional dedicat colecțiilor de imagine și sunet și o întrebare care să te pună pe gânduri:
Care sunt poveștile din umbra obiectelor? Nu vom da acum răspunsurile, dar te invităm să ne fii partener în acest dialog. Te așteptăm la etaj, lângă scara monumentală, să povestim despre un nou proiect marca MȚR – Dragă Arhivă.
„Dragă Arhivă. Laborator de Inovație Muzeală” este un proiect derulat de Muzeul Național al Țăranului Român în parteneriat cu Asociația PRAKSIS din Norvegia și finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.
Curgerea timpului zodiacal / Expoziție de pictură de Maria Constantinescu – Sala Acvariu
Maria Constantinescu, artist vizual cu specializarea pictură, s-a născut în Stoenești, Argeș. A absolvit cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, secția pictură monumentală-restaurare, clasa profesorului Costin Ioanid.
Maria Constantinescu este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Romania; Membru al Academiei „Burchardt” din Italia și Elveția; Fondator și președinte al Fundației „Suflul Luminii”, România, pentru educarea copiilor prin meserii tradiționale; Membru de onoare al Academiei Artelor Tradiționale din Sibiu, România.
Târgul „100 de Tradiții Românești” – În curtea interioară
Meșterii veniți din toate zonele țării aduc în curtea muzeului obiecte meșteșugite, lucrate sau restaurate cu iscusință peste iarnă: ștergare și straițe din zona Bistriței Năsăudului, ii din Bucovina, Mehedinți sau Breaza, marame, vâlnice, ilice brodate cu fir de mătase, paftale, covoare oltenești, icoane, zgărdane, ulcioare și străchini, obiecte din lemn pentru gospodărie.
Eu nu am furat niciodată nimic / Expoziție-decor al spectacolului cu același nume / ghidaj, vizionare fragmente de filme din anii `80, scurte ateliere, sound scape – demisol și fosta Sală Ciuma
Eu nu am furat niciodată nimic, în regia lui Radu Savin, este primul proiect de teatru imersiv al Muzeului Ororilor Comunismului în România. MOCR și-a început funcționarea de facto în luna februarie a anului 2021. Misiunea sa este de a comemora memoria victimelor represiunii comuniste și de a păstra vie amintirea suferinței lor prin consolidarea patrimoniului și dezvoltarea de expoziții permanente și temporare, alături de centre de documentare. Muzeul își dorește să devină un barometru cultural prin intermediul expozițiilor, evenimentelor, conferințelor, experiențelor imersive și mai ales a dezbaterii publice în vederea construirii unei imagini clare și obiective asupra traumelor suferite de către români în perioada 1945 – 1989.