Filmul si arhivele: teorie, istorie, montaj

În anii ’90 și 2000, arhivele au fost considerate în spațiul românesc atât modalități de a prezerva și de a accesa istoria recentă, cât și un subiect pentru polemici generate de statutul public al acestora și accesul la materiale care documentau episoade traumatice ale istoriei recente.

Dimensiunea românească a Holocaustului, crimele regimului comunist, crimele împotriva minorităților etnice și discriminările pe motive religioase și de gen au fost teme invocate în discursul public despre arhive. Din punct de vedere istoric, acestea au fost entități supuse unor efecte ale puterii politice, generate de ideologii dominante din spațiul social, expuse unor sisteme de control asupra reprezentărilor trecutului recent.

În acest context, o abordare critică a materialelor de arhivă care documentează episoade traumatice ale istoriei recente poate fi regăsită în cadrul mediilor de expresie artistică de origine fotografică, precum cinemaul found footage și filmele care folosesc arhivele fie prin utilizarea intensivă a montajului, fie ca punct de pornire pentru construcția unor narațiuni destinate să ofere o perspectivă critică asupra istoriei.

Filmul și arhivele: teorie, istorie, montaj își propune discutarea rolului arhivelor în filmele care abordează critic perioade traumatice ale istoriei recente autohtone. Sub forma unor seminarii interactive, vor fi analizate modurile în care cineaștii români s-au raportat la complexitatea materialelor de arhivă atât din punct de vedere teoretic, dar mai ales din punct de vedere practic.

Arhivele pot fi considerate adevărate formațiuni discursive, traversate de forțe politice, sociale și tehnologice, pentru care reprezentarea istoriei recente devine o sarcină dificilă, ce nu poate fi realizată fără o interogare a posibilităților de expresie specifice fiecărui mediu de arhivare și fără o discuție mai amplă despre posibilitatea mediului cinematografic de a transforma materialele de arhivă prin narațiuni provocatoare din punct de vedere formal.

Seminarul inaugural, susținut de Cezar GHEORGHE, lector Studii de Film (CESI), în data de 14 decembrie, orele 16.00-18.00, va avea în prim-plan reevaluarea rolului pe care arhivele îl joacă în cinemaul found footage românesc de după 1990, și statutul special al documentelor audiovizuale precum fotografii, filme, clipuri video, înregistări de sunet, adesea instrumentalizate ideologic, cu o puternică încărcătură politică.

Filmul și arhivele: teorie, istorie, montaj continuă cu încă două întâlniri în luna ianuarie. La cea de-a doua întâlnire, care va avea loc pe 9 ianuarie, va participa regizorul Radu JUDE, a cărui filmografie a devenit esențială pentru modul provocator și inovator din punct de vedere formal în care utilizează materialele de arhivă.
Cea de-a treia întâlnire, care va avea loc pe 26 ianuarie, o va avea în prim-plan pe Dana BUNESCU, monteuză, sound designer, regizor, care a contribuit la peste 40 de filme de ficțiune și documentare din cinematografia românească recentă.

Seminariile Filmul și arhivele: teorie, istorie, montaj sunt deschise publicului larg, fiind desfășurate în cadrul proiectului Val.UE.s – Valorising Lives and Understanding European (hi)Stories, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul CERV – European Remembrance 2021, ID proiect: 101051106, desfășurat la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (Facultatea de Litere, Universitatea din București), coordonat de Universitatea Sapienza din Roma (Consorzio Sapienza Innovazione), și având ca parteneri instituționali din alte state membre UE – Eotvos Lorand Tudomanyegyetem, Istituto Luigi Sturzo, Municipality Cinisello Balsamo.

Proiectul Val.UE.s - Valorising Lives and Understanding European (hi)Stories are ca scop cultivarea unei reflecții comune asupra rolului pe care legislațiile din istoria recentă referitoare la rasă, etnie, gen, religie (i.e. legi antisemite, represiune politică, persecutarea persoanelor LGBT+) afectează viețile cetățenilor europeni. Proiectul investighează efectele discriminărilor etnice, religioase și de gen sub regimuri politice autoritare, totalitare și democratice, cu un focus asupra efectelor biografice ale acestor evenimente istorice.

În perioada interbelică, dar și cea postbelică, aprobarea unor reforme naționale destinate să discrimineze întregi categorii ale populației, să le priveze de egalitatea în fața legii, a afectat viața emoțională și personală a acelor categorii de oameni și a distrus legături personale (deportări abuzive ale populației, familii divizate etc.). Reamintirea istoriilor personale va fi folosită ca un mijloc de a spori conștientizarea în rândul generațiilor tinere a efectelor negative pe care discriminările de sorginte etnică, religioasă și de gen le pot avea asupra vieții indivizilor.