Anii de la cumpăna veacului al 18-lea au avut un rol esențial în dezvoltarea medicală a Țărilor Românești. Constantin Brâncoveanu și-a adus un aport important în acest sens, iar moștenirea lui s-a transmis domnitorilor care l-au urmat. Cum s-a întâmplat acest lucru? Prin invitația dată unor mari medici ai vremii, să stea la București, să scrie tratate cât timp au stat aici și prin ridicarea unor spitale așa cum Țara Românească nu mai avusese până la acea vreme. Dintre vizitatorii de seamă ai Țărilor Românești trebuie menționat doctorul Giacomo Pylarini a contribuit esențial la eradicarea variolei, este considerat a fi primul imunolog din medicina modernă – vorbim de o boală care, doar la Londra a ucis 200 000 de oameni. Pylarino a descoperit că, dacă va infecta intenționat pe cineva cu limfa de la bolnavi, în principiu îi va crea acelui individ o formă ușoară a bolii și respectivul om nu va mai face variolă. Pylarino a lucrat la Spitalul Sfântul Lazăr al Cerșetorilor din Veneția, pe numele sau italian, San Lazzaro e Mendicanti, și, pe vremea când a fost medic la curtea Țării Românești, va avea grijă ca acel spital să fie…copiat în București, dând naștere Spitalului Colțea. Vorbim de prima construcție, fiindcă impunătoarea clădire din zilele noastre e construită mult mai târziu, în 1887. Primele spitale nu reprezintă spitalele de astăzi, ci sunt instituții specializate în problemele oamenilor săraci, fie ei bolnavi sau infirmi. Bogații încercau să primească iertarea păcatelor prin construcția de biserici și realizarea de donații către spitale. Erau dealtfel cam singurele lucruri pe care le făceau pentru săraci, în rest, ei profitând de săraci.
În incinta mănăstirii Colțea, începând cu 1697, Spătarul lui Brâncoveanu, Mihail Cantacuzino, a ridicat un spital cu 24 de paturi după modelul vechiului spital venețian mai sus amintit. Avea „spițerie cu felurite leacuri și felurite buruieni tămăduitoare”, casă pentru chirurg, școală, odăi pentru dascăli, iar de-a lungul anilor s-au ridicat și alte acareturi necesare. De atunci și până acum, „harta” spitalelor bucureștene a evoluat. Iată câteva dintre cele considerate unele dintre cele mai reprezentative spitale din Capitala României.
1. Spitalul Clinic Colțea
Se află pe str. Ștefan cel Mare nr. 19. Colțea este primul spital din București. A fost construit la data de 14 decembrie 1704, din inițiativa spătarului Mihai Cantacuzino. Organizarea și funcționarea spitalului a fost făcuta după modelul spitalului Ospedale di S. Lazzaro e Mendicanti din Veneția. În prezent, Spitalul Clinic Coltea este unul din cele mai moderne unitati sanitare din Romania. Specializări și servicii medicale: ambulator integrat cu cabinete de specialitate, medicină internă, radioterapie, chirurgie generală, oncologie, hematologie, O.R.L., A.T.I., ambulator de specialitate sportivi, laborator analize medicale, serviciu de anatomie patologică, laborator radiologie și imagistică medicală, CPU, servicii medicale.
2. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu
Se află pe Calea Dorobanților 58. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” este cel mai vechi spital pentru copii din România, dat în folosinţă în anul 1886. În spital funcţionează 10 secţii clinice şi numeroase compartimente medicale, 19 departamente însoţitoare şi 17 ambulatorii de specialitate. Anual sunt realizate aici peste 200.000 de consultaţii, sunt internaţi peste 30.000 de copii cu vârste între o zi şi 18 ani, iar peste 60% dintre cazuri constituie urgenţe medico-chirurgicale. “Grigore Alexandrescu” face parte din Complexul de Spitale de Urgenţă din Bucureşti (şase în total, dintre care două pentru copii) şi asigură urgenţele pentru peste 1.200.000 de copii din toată ţara. Serviciile ambulatorii sunt asigurate atât prin intermediul cabinetelor şi camerelor de gardă ale spitalului, cât şi prin intermediul Policlinicii Dorobanţi. Spitalul oferă servicii de educaţie academică şi de cercetare în domeniul medical, fiind afiliat Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti. Toate celelalte unităţi de profil s-au format pe baza expertizei şi trainingului obţinute în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” din Bucureşti. În anul 2005 a fost dat în folosinţă noul sediu al Clinicii de Chirurgie Plastică-Microchirurgie Reconstructivă şi Arsuri, într-o clădire nouă şi modernă. Este singura unitate din ţară cu acest profil şi, ca urmare a rezultatelor clinice, de cercetare şi educaţionale în domeniu a fost acreditată ca Centru European EBOPRAS în anul 2008. Aici funcţionează şi Banca de Piele, acreditată de Asociaţia Naţională de Transplant (ANT). Serviciile medicale sunt asigurate de o echipă ce reuneşte peste 1000 de angajaţi, dintre care peste 130 sunt medici cu specializare în toate ramurile medicale de bază: pediatrie, chirurgie generală, chirurgie plastică, ortopedie, medicină de urgenţă, anestezie şi terapie intensivă, epidemiologie, servicii paraclinice etc.
3. Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie Ana Aslan
Se află pe str. Spătarului nr. 15. Primul din lume, Institutul de Gerontologie și Geriatrie Ana Aslan a fost fondat în anul 1952 prin Hotarâre a Consiliului de Miniștri și a devenit Institut Național în 1974, iar în anul 1992, i s-a atribuit numele de „Ana Aslan”. Înca de la înființare, pâna în anul 1988, Institutul a fost condus de Acad. Prof. Dr. Ana Aslan, având ca obiect de activitate: asistența medicală geriatrică, cercetarea și gerontologia socială. În 1964 presedintele OMS l-a propus ca model de Institut de geriatrie țărilor dezvoltate. În anul 1974 Institutul se extinde cu o secție clinică nouă, remarcabilă prin confortul interior și spațiile largi, situată într-un decor natural pe o suprafață de 33 ha la Otopeni. Clădirea din strada Mănăstirea Căldărușani nr. 9, care este și sediul central al Institutului, face parte din patrimoniul arhitectural, fiind o creație a lui I. D. Berindei, cu decorațiuni de ceramică în stil românesc. Primul medicament creat anume să întârzie procesul de îmbatrânire, a fost elaborat între anii 1946 și 1956, de Prof. Dr. Ana Aslan și școala sa după numeroase cercetări clinice și experimentale. Rezultatele acestui studiu fac obiectul lucrării „Novocaina – factor eutrofic și întineritor” publicată împreuna cu Prof. C. I. Parhon în 1955. Un an mai târziu, în 1956, Gerovitalul este prezentat pentru prima data lumii medicale internaționale la Congresul Therapiewoche de la Karlsruhe și apoi la Congresul European de Gerontologie de la Basel.
4. Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, prof. dr. N. Paulescu
Se află pe str. Grigore Manolescu nr. 22. Institutul Național de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Prof. Dr. N. Paulescu”, aşa cum se numeşte în prezent, a fost creat în 11.03.1993 prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 273, Prof. Dr. Iulian Mincu, cu denumirea Institutul de Nutriţie şi Boli Metabolice „Prof. Dr. N. Paulescu” – unitate bugetară cu personalitate juridică, în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii, cu sediul în municipiul Bucureşti, are în structura sa organizatorică compartimente de cercetare ştiinţifică medicală, secţii clinice, ambulatorii şi laboratoare”. Institutul are ca obiect de activitate asistenţa medicală de specialitate, alături de cercetarea ştiinţifică medicală, învăţământul medical de vârf, îndrumarea tehnică şi metodologică a reţelei de profil din ţară, precum şi colaborarea în domeniul său cu instituţii, persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate. În fapt, această complexă unitate medicală a apărut ca idee în anul 1934 la spitalul Colţea din Bucureşti, odată cu înfiinţarea de către Prof. Dr. I. Pavel, a compartimentului de diabet în Clinica Prof. Dr. I. Nanu-Muscel (echivalentul actual al Secţiilor Clinice ale Institutului), la care s-a adăugat, din 1942, Centrul Antidiabetic – unitatea ambulatorie, echivalentă cu cele trei unităţi ambulatorii ale Institutului, unități care funcţionează ca anexe ale celor trei sedii cuprinse în structura Institutului.
5. Institutul Național de Endocrinologie C.I.Parhon
Se află pe bd. Aviatorilor nr. 34. Institutul Național de Endocrinologie C. I. Parhon este o instituţie de interes public naţional, cu personalitate juridică, în administrarea şi subordinea Ministerului Sănătăţii, fiind singurul insistut cu monospecialitate în endocrinologie din țară. Institutul deserveşte pacienţi de pe întreg teritoriul ţării, inclusiv din mediul rural, 35% dintre ei fiind doar din municipiul Bucureşti. În profilul specialităţii de endocrinologie, institutul prezintă secţii unice. Astfel, secţia “de aur” este Chirurgia endocrină care, din totalul pacienţilor externaţi de pe secţie, se distinge printr-o rată ridicată a celor cu intervenţii chirurgicale (93,65%), faţă de media naţională (33,4%). În ultimii ani, acest departament s-a remarcat printr-o creştere accentuată a adresabilităţii pacienţilor din Bucureşti şi din ţară, în contextul în care chirurgia glandelor endocine, îndeosebi cazurile cu complicaţii şi comorbidităţi, nu se mai efectuează decât în puţine clinici universitare. De asemenea, secţia de Terapie nucleară asigură terapia cu iod radioactiv a cazurilor de cancer tiroidian, fiind una din primele de acest fel din lume şi, prin dotare şi eficienţa activităţii, una din cele mai importante secţii ale institutului. Nu în ultimul rând, secţia de Endocrino-pediatrie, un alt departament de tradiţie şi prestigiu, se afirmă prin unicitatea activităţii şi a rezultatelor deosebite, obţinute de pe un segment fragil al populaţiei – copiii cu afecţiuni endocrine.
6. Spitalul Monza
Se află pe str. Tony Bulandra, nr. 27. “Policlinico di Monza” este un grup medical privat din Italia care a dezvoltat din 1993 până în prezent zece spitale specializate în efectuarea de intervenții chirurgicale complexe și în asigurarea de servicii medicale integrate de înaltă performanță. Grupul “Policlinico di Monza” are la bază principii solide cărora li se acordă o importanță deosebită: nevoile medicale ale pacientului sunt în centrul preocupărilor, specialitățile medicale sunt de înaltă specializare și au un nivel maxim al calității, întregul profit este reinvestit în dezvoltarea spitalelor. Printre valorile împărtășite de personalul medical și administrativ al grupului se numără atenția față de pacient, pasiunea pentru propria profesie și calitatea serviciilor oferite. Metodele de tratament sunt bazate atât pe circuitele clinice, cât și pe beneficiile aduse de starea emoțională a pacientului. Amenajarea spitalelor încearcă să recreeze atmosfera vieții trăite în familie, fiind o condiție esențială în toate fazele de îngrijire medicală.
7. Spitalul Universitar de Urgență București
Splaiul Independenței Nr.200. A fost deschis în 1978. Între 1992-1993 Spitalul Clinic al Municipiului Bucureşti şi-a schimbat structura şi şi-a redimensionat activitatea, devenind Spitalul Universitar. În 1997, policlinica Spitalului a devenit structura separată sub denumirea de Policlinica Sectorului 6, ulterior fiind mutată într-o altă locaţie. Din 2000, Spitalul Universitar a devenit Spitalul Universitar de Urgenţă, ceea ce a determinat modificări în structura organizatorică şi funcţională. În 2011 a fost încadrat ca Spital Regional de Urgenţă de categoria 1 – nivelul de competenţă foarte înalt. Din 2018 are contract cu CASMB pentru servicii medicale paraclinice (RMN,CT,Scintigrafie) și Recuperare Medicală.
8. Spitalul clinic Nicolae Malaxa
Se află pe Șos. Vergului nr 12. Nicolae Malaxa, un industriaș vizionar, născut la Huși, inginer format la Politehnică din Karlsruhe, în Germania, înființează în 1921 un atelier pentru fabricat material rulant și pentru reparat locomotive și vagoane . În perioada 1923-1927 construiește o uzina lângă Haltă Titan. Patru ani mai târziu, industriașul român încheie în același an un contract cu societatea Căile Ferate Române, pentru fabricarea unor locomotive de concepție proprie românească. Înființat în anul 1963, purta numele de „23 August” și deservea întreagă platforma industrială”23 August”, în anul 1991 i se schimbă numele din „Spitalul Industrial 23 August” în actuală denumire spitalul clinic “Nicolae Malaxa”. În perioada 2007-2008, spitalul intră în consolidare, reamenajare și dotare, lucrările terminându-se în anul 2010. Din 2011 preia în atribuțiile și responsabilitățile sale o parte din spitalul clinic Caritas – Acad. Prof. Dr. “Nicolae Cajal” (obstetrică-ginecologie, neonatologie,chirurgie, A.T.I., anatomie patologică), că urmare a desființării acestuia.
9. Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia
Se află pe Șos. Berceni nr. 10. Inaugurat în anul 1923 în București, ca un spital de nivel european și cel mai mare din România, Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia impune continuu în România, de aproape un secol progresul medical, științific și universitar în psihiatrie. De aceea, spitalul reprezintă astăzi o unitate de referință în domeniu, care aliniază psihiatria româneasca la standardele moderne europene și internaționale. Serviciile de sănătate publică – pentru adulți, copii, adolescenți și vârstnici – sunt asigurate de clinici și secții de psihiatrie și sănătate mintală, de compartimente de psihiatrie comunitară, reintegrare psiho-socială, psihoterapie, alcoologie, tulburări cognitive, de cabinete specializate pentru servicii medico-chirurgicale și expertiză, camera de garda și laboratoare de analiză etc. Fiind un spital public profilat pe psihiatrie, desfășoară învatamântul universitar și postuniversitar de stat de psihiatrie în cadrul celor 4 Catedre specializate din Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București, iar prin Compartimentele de cercetare promovează competitiv psihiatria româneasca și imaginea Spitalului la nivel internațional.
1o. Spitalul clinic Filantropia
Se află pe Bd. Ion Mihalache nr. 11. Spitalul Clinic Filantropiaeste cea mai veche clinică de obstetrică și ginecologie din România înființată în anul 1813. După 125 ani de la construcție, spitalul este inaugurat într-o formă modernă și dotat corespunzător medicinii secolului XXI, respectând neschimbată arhitectonică originală. Oferind servicii medicale complexe – de la medicină maternofetala și genetică umană, la ginecologia oncologică – și de înalta competență profesională, Spitalul Filantropia se înscrie în categoria unităților de elită ale obstetricii și ginecologiei românești. Spitalul Filantropia a fost primul spital modern civil din România, fiind, de la înființarea să un spital de caritate. Aici au activat cei mai remarcabili profesori de obstetrică din România și a fost prima școală de moașe. La ora actuală spitalul este o unitate de nivel III și o clinică universitară.
11. Spitalul Clinic de Urgență Floreasca
Se află pe Calea Floreasca 8. Este un spital major din București, fiind specializat în furnizarea de îngrijiri medicale de urgență. Floreasca este prima instituție specializată în furnizarea de medicamente de urgență. A fost deschis în 1933, special în acest scop. Inițial, spitalul a fost finanțat de Nicolae Minovici, profesor român. În 24 august 1944, clădirea spitalului a fost distrusă în timpul Bombardării din București. În 1949, a fost construită o nouă clădire pentru spital. Clădirea, deși a fost renovată de câteva ori, este încă funcțională astăzi. În 1960, clădirea a fost modificată substanțial și au fost adăugate 7 etaje noi. În prezent spitalul are 760 de paturi pentru pacienți. Are mai multe săli de operare și are secții pentru toate ramurile majore ale medicinei (inclusiv psihiatrie). Spitalul a fost pionier al multor proiecte pilot în domeniul medicinii. A fost unul dintre primele spitale din România care a efectuat operații robotizate la un pacient. Floreasca este, de asemenea, un spital didactic.
12. Spitalul clinic SANADOR
Se află pe str. Sevastopol nr.9. Inaugurat în anul 2011, Spitalul Clinic Sanador, cel mai mare spital clinic privat din țară, cuprinde o gamă complexă de specialități medicale și chirurgicale, inclusiv compartiment de primiri urgențe, flotă proprie de ambulanțe și 18 linii de gardă permanente pentru: cardiologie, neurologie, medicină internă, obstetrică-ginecologie, anestezie și terapie intensivă (ATI), neonatologie, pediatrie, chirurgie generală, ortopedie-traumatologie, urologie, rezonanță magnetică (RMN), computer tomografie (CT), ecografie, radiologie convențională, laborator de analize medicale, medicină de urgență, cardiologie intervențională și oncologie medicală. Cu o suprafață totală de 23.000 de mp și o capacitate de 416 de paturi, Spitalul Clinic Sanador asigură pacienților tratamente la standarde europene, dispunând de cele mai noi echipamente medicale și de personal medical profesionist, cu o vastă experiență. Spitalul mai dispune și de centru de conferințe cu o capacitate de 100 persoane, dedicat organizării evenimentelor medicale, de o cafeterie, un punct de presă, fiind deservit de 7 lifturi și o parcare cu 125 de locuri cu plată, în cele 3 subsoluri (acces direct în spital prin 4 lifturi).
13. Ponderas Academic Hospital | Regina Maria
Str. Nicolae Caramfil 85A. Ponderas Academic Hospital a lansat Primul Program Integrat de Chirurgie Minim Invazivă și Robotică din România. Se folosește cel mai avansat sistem de chirurgie robotică din lume – Robotul da Vinci Xi și oferă o gamă extinsă de intervenții chirurgicale minim-invazive robotice pentru: chirurgie oncologică, chirurgie digestivă, urologie, ginecologie și chirurgie toracică. Medicii de aici au la activ peste 1.000 de operații efectuate prin chirurgie robotică și peste 30.000 de cazuri efectuate prin chirurgie minim invazivă.
14. Spitalul și hyperclinica MedLife
Companie furnizoare de servicii medicale, din România. A fost fondată de doctorul pediatru Mihaela Cristescu în anul 1996. Ulterior, conducerea firmei a fost preluată de fiul doamnei Cristescu, Mihail Marcu. Filiale: Polisano, Anima Speciality Medical Services etc.
15. Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila”
Se află pe Calea Plevnei 134. Medicina militară a debutat în România în anul 1862, sub aura unei prezenţe de marcă a vremurilor trecute şi, nu numai, pentru că imaginea generalului de divizie medic dr. Carol Davila a fost şi va rămâne în mentalul colectiv ca o figură-garant pentru calitatea actului medical. Pentru niciun alt domeniu de protecţie socială nu a existat un început mai prolific cum a fost cel al medicinei militare, aceasta beneficiind de profesionalismul, consecvenţa şi expertiza pe care la acea vreme dr. Carol Davila o deţinea. Astfel, s-au creat premisele pentru apariţia conceptului de politică organizaţională în domeniul medico-militar, ca apanaj al elitei, ca interfaţă cu nevoile sociale, bazată pe dinamica distribuţiei echitabile a resurselor.