Celebru pentru incredibila sălbăticie și frumusețea ireală a peisajelor, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița se întinde pe suprafața de 36.758 ha în sudul Munților Aninei, județul Caraș-Severin, din sud-vestul țării. Coloana sa vertebrală este reprezentată de râul Nera, care formează niște chei spectaculoase – cele mai lungi din țară (22 km). Zona abundă în lacuri carstice cu ape pure de turcoaz (Ochiul Beiului și Lacul Dracului), canioane, peșteri și avene, izvoare, râuri și vechi mori părăsite. Primăvara, apele vijelioase ale Nerei sunt perfecte pentru practicarea raftingului. Minunate sunt și cursurile pârâului Beu (sau Beiu) și afluentului său Beușnița, cu numeroase praguri și cascade.
Căi de acces în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița
Sursa foto: Pixabay
- Auto
E 70, care traversează Caransebeş
DN 58, care asigură legătura între Reşiţa și Anina
DN 57B (se desprinde din DN 58, mai jos de Anina), care asigură legătura între Oravița și Bozovici
DJ 571B, care asigură legătura între Bozovici și Șopotu Nou
DJ 571J, care asigură legătura între Ciclova Montană și Ciclova Română
DJ 571K, care se desprinde din Potoc și ajunge la Podul Bei
- Cu trenul
Principalele gări din zonă se găsesc în orașele Oravița și Anina.
Habitate naturale și biodiversitate
Sursa foto: Pixabay
Zona Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, acoperind partea sudică a Munților Aninei și zona nordică a Munților Locvei, cuprinde culmi împădurite, platouri carstice și făgete seculare (Fagus sylvatica) în care se întrepătrund tufișuri de liliac (Syringa vulgaris), cărpiniță (Carpinus orientalis), mojdrean (Fraxinus ornus) și scumpie (Cotinus coggygria), dar și remarcabile exemplare de alun turcesc (Corylus colurna).
În cadrul parcului sunt protejate 12 habitate de pajişti şi tufărişuri, 23 izvoare petrifiante cu depuneri de travertin, 111 habitate de stâncării și 472 de peșteri și avene. Relieful carstic este de altfel reprezentativ pentru această zonă. Peșterile adăpostesc o faună bogată, fiind identificate până în prezent 273 de specii și subspecii de nevertebrate. În mai multe peșteri, de exemplu în Peștera Rolului (lângă Șopotu Nou) și Peștera Urzicari (Cărbunari), au fost descoperite urme de locuire umană care coboară până în paleolitic.
În această zonă se fac simțite influențe submediteraneene, de unde și prezența unor specii unice în România.
Obiective naturale din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița
Sursa foto: Pixabay
- Cascada Bigăr, situată pe Paralela 45, pe cursul râului Miniș, la 12 km nord de localitatea Bozovici, a devenit rapid vedeta turismului românesc, după ce site-ul The World Geography a inclus-o în 2013 în topul celor mai impresionante opt cascade din lume. Despre frumusețea și farmecul ei, care atrag în zonă valuri peste valuri de turiști, precum și despre legenda țesută în jurul unei tragice poveste de iubire având ca protagonistă o tânără al cărei păr a fost transformat în cascadă, puteți citi mai multe aici.
- Cascada Văioaga, de pe cursul râului Beu, nu este la fel de celebră ca surata ei Bigăr, deși este la fel de frumoasă și oferă o priveliște la fel de exotică. Un trunchi de copac prăbușit, care barează căderea cascadei, dă un plus de dramatism scenei.
Ca să ajungeți la ea urmați DJ 571 K din Potoc cale de 4,5 km până la Podul Bei, de unde mai aveți de mers încă 2,6 km. La doar 2 km mai sus se găsește Păstrăvăria din Valea Bei, de unde vă puteți continua traseul pe jos spre următoarele două obiective prezentate în continuare.
- Lacul Ochiul Beiului, cu adâncimea de 3,6 m, farmecă prin nuanțele sale minunate, care se schimbă – în funcție de momentul zilei, de lumină și de culoarea cerului – de la turcoaz ireal la albastru fascinant și verde magic. Se spune că apele sale nu îngheață niciodată, păstrând o temperatură constantă de 4-80C de-a lungul întregului an.
Îl găsiți la capătul unui traseu de 2,2 km (circa 30 de minute), pornind din punctul Păstrăvărie, unde se poate ajunge cu mașina pe DJ 571K din Potoc, după cum am precizat mai sus.
- Cascada Beușnița este situată pe râul Beu, în amonte de lacul Ochiul Beiului, la doar 1,1 km distanță (circa 20 de minute). Este formată de fapt dintr-o succesiune de mai multe cascade, cea mai mare revărsându-și apele deasupra unui perete acoperit de mușchi, de la înălțimea de 15 m. Se arată în întreaga ei splendoare mai ales primăvara sau în perioadele ploioase, când șuvoaiele cad vijelios.
Despre apele spumoase ale Cascadei Beușnița o legendă povestește că ar fi vălul de mireasă al unei ciobănițe din satul Potoc din apropiere, de care s-a îndrăgostit un bei musulman. Tatăl beiului, supărat, și-a trimis slujitorii s-o înjunghie pe fată. Îndrăgostitul și-a găsit iubita ucisă în vârful stâncii de unde curge azi cascada. S-a răzbunat pe ostașii tatălui său, cu care s-a luptat până și-a pierdut un ochi, apoi și-a înfipt hangerul în inimă. Pe locul unde a căzut ochiul beiului s-a format lacul care azi poartă numele Ochiul Beiului, alimentat de un izvor format din lacrimile acestuia. Apele cascadei și cele ale izvorului se întâlnesc în apropierea lacului, de parcă cei doi iubiți au găsit calea de a rămâne uniți și după moarte.
- Lacul Dracului, cel mai mare lac carstic din țară, este accesibil din localitatea Sasca Montană (30 km), de-a lungul DJ571, sau din Șopotu Nou (7 km). Puteți ajunge și pe jos din Sasca Română, pornind în direcția Cantonului Damian, apoi a Poienii lui Vogiun. Inițial, lacul era ascuns într-o peșteră, dar după prăbușirea tavanului, a ajuns la lumina zilei. Are suprafața de 700 mp, diametrul de 20 m și adâncimea de 9-12 m (deși, potrivit legendelor locale, ar fi fără fund). La fel ca Ochiul Beiului, lacul are o culoare albăstrie-verzuie ce pare de-a dreptul ireală.
- Cascada Șușară, cu două căderi în trepte, una de 6 m înălțime, iar cealaltă, de 9 m înălțime, este accesibilă tot din Sasca Montană, urmând traseul de 2,4 km marcat cu cruce albastră. Traseul urmează firul răului Șușarei printr-o pădure de fag și trece pe lângă o veche mină romană și pe lângă frumoasa Cabana Șușară, retrasă din circuitul turistic și folosită pentru tabere private.
Cascada este precedată de o porțiune de chei mici (maxim 30 m), dar spectaculoase, pe care le puteți traversa ținându-vă de cablul fixat în stâncă.
- Cheile Nerei se desfășoară pe 22 km între satele Șopotul Nou și Sasca Română, între Munții Aninei și Locvei, în miezul unei zone de calcare cretacice și jurasice. Nu sunt doar cele mai lungi chei din România, ci și unele dintre cele mai spectaculoase și sălbatice. Aveți grijă să veniți echipați corespunzător, pentru că parcurgerea acestui traseu presupune traversarea prin apa râului. De asemenea este util să aveți asupra dumneavoastră o lanternă/frontală, pentru străbaterea zonei La Tunele, dintre Sasca Română și Podul Beiului, cuprinzând o succesiune de 7 tunele (dintre care cel mai mare cu lungimea de 40 m), care poate fi parcursă în circa 30 de minute. Locul este spectaculos, mai ales că veți merge pe o potecă tăiată în stâncă, la 15 m deasupra Nerei. Totuși nu aceasta este cea mai populară porțiune a cheilor, ci aceea dintre Lacul Dracului și Cantonul Damian.
În zonă se află satul Stăncilova, considerat unul dintre cele mai pitorești sate de culme din Banatul Montan. Este locuit de câteva sute de săteni, ale căror gospodării sunt risipite pe un imens platou.
- Rezervația mulinologică Cheile Rudăriei
Ieșind din perimetrul parcului, faceți o drumeție până în zona satului Eftimie Murgu, de pe Valea Almăjului, unde se mai păstrează 22 de mori cu ciutură încă funcționale, care se înșiruie de-a lungul râului Rudărica, pe o lungime de 3 km.
Și în Mehadica s-a păstrat un ansamblu de mori, declarate de asemenea monumente istorice.
- Nu ratați o călătorie cu trenul pe prima linie de cale ferată montană din România, amenajată între 1847 și 1863, pe vremea stăpânirii austro-ungare, între Oravița și Anina, pentru a lega această zonă minieră de portul Baziaș, de la intrarea Dunării în țară. Traseul cu lungimea de 33,8 km, cu o diferență de nivel de 340 m, este spectaculos, străbătând 14 tuneluri săpate în munte (cel mai mare cu lungimea de 660 m) și 10 viaducte (printre care Jitin, cel mai înalt viaduct din țară – 37 m). A fost comparat cu Semmeringul austriac.
Trasee în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița
Sursa foto: Pixabay
- Sasca Română – Valea Camenița – Livezile Cărbunarilor – Poiana Vogiun (Cheile Nerei)
Lungime: 10 km
Durata: 3 ore
Marcaj: triunghi roșu
- Sasca Română – Dealul Cărăula – Podul Bei
Lungime: 3 km
Durata: 1 oră
Marcaj: punct roșu
- Podul Bei – Lacul Ochiul Beiului – Crivina (Anina)
Lungime: 19 km
Durata: 8 ore
Marcaj: bandă galbenă
- Sat Socolari – Custura Cetății – Valea Beiului – Lacul Ochiul Beiului – Cascada Beușnița
Lungime: 11 km
Durata: 3,5 ore
Marcaj: cruce roșie
- Șopotu Nou – Cheile Nerei – Podul Bei – Sasca Română
Lungime: 24 km
Durata: 9 ore
Marcaj: bandă roșie
- Sasca Română – Sasca Montana – Cascada Șușara – Cărbunari
Lungime: 8 km
Durata: 3 ore
Marcaj: cruce albastră
- Cărbunari – Lacul Dracului
Lungime: 8 km
Durata: 3 ore
Marcaj: bandă albastră
Trasee pentru bicicliști
- 4.1.4. Traseul Cheile Minişului (29 km)
Şosea DN 57B Anina – Cheile Minişului – Bozovici
- 6.2.1. Traseul Cheile Nerei – Beușnița (36 km)
Şosea DJ 571 Sasca Montană – Slatina Nera – intersecţie DJ 571 cu DJ 571C – intersecţie DJ 571C Potoc-Socolari – Potoc (varianta Socolari – Valea Beiului) – Podul Beiului – Canton Damian
- 6.2.2. Traseul Nera (41 km)
DJ 571 Sasca Montana – Ştinăpari – Cărbunari – DJ 571B Cărbunari – Şopotu Nou –intersecţie DC4 Moceriş-Bozovici
- 5.1.5. Traseul Poneasca (30 km)
Canton Berzaviţa, drum forestier – Valea Poneasca – intersecţie DC 46. Intersecţie – Valea Minişului, DC 46
Trasee pentru alpiniști
Sursa foto: Pixabay
Peretele Begul Mare: Creasta Sudică a turnului mare, 2A; Traseul Direct din peretele estic, 5A; Steaua de Munte, 5B; Traseul Comorilor, 5A; Creasta Nordică, 4A; Traseul Speo din tancul nordic, 2B.
Peretele Rolului: Fisura Frontală din turnul cu pinten, 4A; Fisura Pintenului din turnul cu pinten, 4B; Traseul Grănicerului din turnul cu pinten, 4A; Traseul 1 Mai din turnul de mijloc, 2B; Creasta Rolului, 2B; Ultima Muchie, 3A.
Obiective istorice și culturale din zona Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița
- Din vechiul drum roman construit de o parte și de alta a Dunării s-au mai păstrat câteva porțiuni pe Valea Cameniței, între Sasca Română și Șopotu Nou.
- De pe un pinten stâncos abrupt, ruinele Cetății Beiului sau Cetății Socolari domină depresiunea Oraviței. Zidurile ei stau mărturie despre perioada când Banatul a fost pașalâc turcesc.
- Tot pe un deal de la nord-est de satul Socolari, la altitudinea de 650 m, se păstrează ruinele Cetății Ilidia, datând din 1312.
- Vechiul oraș minier Oravița adăpostește cel mai vechi teatru din România, inaugurat în 1817. Teatrul Vechi sau Teatru Mihai Eminescu a fost construit in stil baroc, după modelul Burgtheater din Viena. Tot în Oravița mai puteți vizita Capela romano-catolică, biserica minerilor, datând din 1707, Farmacia La Vulturul Negru, înființată in 1763 de Edward Winter și cumpărată ulterior de familia Knoblauch. A păstrat mobilierul vechi, instrumentarul farmaceutic de la 1682 și biblioteca de carte veche Francisc Klima – Ionel Bota, iar azi adăpostește Muzeul Farmaciei Montane. Nu ratați nici Muzeul Monetăriei Imperiale, înființate încă din 1811, unde s-au bătut creițari austrieci până în 1855.
- La câțiva kilometri de Oravița, înspre Ciclovina Montană, în mijlocul unei păduri de pe Valea Ciclovei vă va întâmpina Mănăstirea Călugăra, înălțată în 1859 pe locul unei chilii dintr-o scobitură în stâncă, unde au fost descoperite moaștele unui călugăr și o icoană despre care se presupune că provine de la Muntele Athos. Mănăstirea este înconjurată de o rezervație naturală cu numeroase izvoare carstice. Oamenii locului spun că apa lor are puteri tămăduitoare…
- Bisericuța de pe Cleanț (Ciclova Română) este un lăcaș de cult catolic întemeiat în jurul anului 1727 pe o stâncă. Pentru că are în centrul ei o veche icoană reprezentând-o pe Sf. Fecioară cu Pruncul, descoperită într-o peșteră, mai este cunoscută și ca Maria Fels.
- Muzeul de etnografie Victor Tăutu din Sasca Montană, o veche așezare de mineri, evidențiază specificul zonei prin unelte de minerit, costume populare, piese de ceramică, fotografii etc. Este adăpostit în casa nr. 345 și poate fi vizitat în perioada dintre lunile mai și octombrie.
- Casa Verde, construită din cob în apropierea localității Sasca Montană de o arhitectă adeptă a soluțiilor eco, este un experiment interesant.
- Pe Valea Nerei, la ieșirea din satul Sasca Montană, veți găsi Mănăstirea Nera, înființată în 1994. Este celebră pentru remediile naturiste (siropuri, tincturi, uleiuri, ceaiuri, miere etc.) preparate cu dragoste de măicuțele de aici sub marca Nera Plant.
- În Reșița puteți vizita impresionantul Muzeu al locomotivelor în aer liber, cu 16 exponate, dintre care cea mai valoroasă este locomotiva Resicza (1873).
Locuri de cazare
Cheile Minişului: Tabăra Valea Minişului – 50 de locuri; Cabana Cerbul – 22 de locuri
Cheile Nerei: Cabana Valea Bei – 12 locuri; Cabana Roşchii – 40 de locuri
Locuri de campare neamenajate
Cheile Nerei: Cabana Valea Bei, Cantonul Darmian, Poiana Roşchii, Poiana Liciovacea (Cantonul Liciovacea)
Alte locuri de cazare în vecinătatea parcului
Anina, Oraviţa, Bozovici, Sasca Montană, Sasca Română
Zona Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, cu peisaje deopotrive de pure și exotice și cu atracții care vă pot reține aici chiar mai bine de o săptămână, are cu siguranță un potențial turistic impresionant, care așteaptă să fie descoperit.