Proprietățile vindecătoare ale izvoarelor termale de pe Valea Cernei au fost descoperite prima oară de romani, care au amenajat aici băi, temple și monumente închinate unor nimfe și zeități protectoare, precum Esculap, Hygeea sau Hercule.
De la numele acestuia din urmă provine de altfel numele Băilor Herculane, atestate documentar (ad aquas Herculis sacras) din anul 153. Bine ați venit în cea mai veche stațiune balneară din România și una dintre puținele din Europa care continuă să funcționeze de pe vremea romanilor!
Băile Herculane: fosta „perlă a Europei”
După epoca romană, stațiunea a cunoscut a doua epocă de glorie în secolele XVIII-XIX, în timpul stăpânirii austriece, când băile au fost reconstruite și modernizate, au fost amenajate căi de acces și au fost înălțate complexe termale, pavilioane și alte edificii, majoritatea în stil baroc.
Băile Herculane (Herkulesbad sau Herkulesfürdő) au înflorit rapid și au devenit locul favorit al aristocrației din Europa. Printre oaspeții de vază care s-au perindat pe aici îi menționăm pe împăratul Iosif al II-lea, împăratul Francisc I și împărăteasa Carolina, împăratul Franz Iosef și împărăteasa Elisabeta (Sissi), regele Alexandru I al Serbiei, regele Carol I al României etc. În 1852, Franz Iosef o considera „cea mai frumoasă stațiune de pe continent”.
Booking.com
Atracții turistice din Băile Herculane
Baia Romană
Veche de aproape două milenii, a fost înglobată în cadrul Hotelului Roman, construit în perioada comunistă. Astăzi, aveți ocazia să beneficiați de calitățile terapeutice ale izvorului Hercules și să vă simțiți exact ca pe vremea guvernatorului roman al provinciei, Marcus Aurelius Pius. Nu ratați basorelieful antic înfățișându-l pe Hercule cu o cupă de apă termominerală în mână.
Un scurt traseu vă duce din spatele hotelului până la Grota Haiducilor, o peșteră cu 3 intrări și o lungime de 143 m, unde au fost descoperite urme ale prezenței omului încă din paleolitic, fosile de Ursus Spelaeus și tezaure de monede romane.
La ieșirea din peștera Despicătura, situată de asemenea în apropierea Hotelului Roman, s-au păstrat vestigiile vechiului apeduct roman.
Centrul istoric imperial
Caracterizat prin elemente de arhitectură neoclasică și barocă, elegantul centru istoric al Băilor Herculane a fost neglijat multă vreme, sfârșind prin a ajunge în starea de tristă degradare cu care își întâmpină azi vizitatorii.
Farmecul lui a pălit de mult și mai răzbate doar din vederi de epocă. O plimbare printre clădirile lui fantomatice este prilej pentru o scurtă călătorie în timp.
Ansamblul Cazinoului, datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cuprinde clădirea principală din 1862 (care înglobează o sală de spectacole, un muzeu, un restaurant și spații comerciale), aflată în prezent în proces de restaurare, parcul din jurul ei (Parcul Central) și chioșcul pentru fanfară.
Un citat în limba latină de pe frontispiciul clădirii anunță menirea ei: Saluti et laetitiae (Spre sănătatea și bucurie). Un venerabil Sequoia Gigantea, cu înălțimea de 30 m și diametrul de 1,50 m, străjuiește scările care duc la Cazinou.
Hotelul Decebal (fostul Hotel Franz Iosef, Hotel Ferdinand, Pavilionul 2) a fost construit între 1860 și 1862, fiind una dintre cele mai vechi clădiri din stațiune. Deasupra intrării sale stau statuile lui Esculap și Hygeei.
Vizavi se află Vila Elisabeta (1875), în stil rococo, care a găzduit-o pe Sissi în 1887, moment din care clădirea construită de Carol Tatarczy, administratorul stațiunii, a fost rebotezată în cinstea ei. Aici a avut loc întâlnirea dintre Sissi și regele Carol I al României și regina Elisabeta.
Podul de Piatră (sau Podul Acoperit), cu lungimea de 36 m și lățimea de 10 m, a fost construit în 1864 pentru a face legătura între Hotelul Franz Iosef şi băile Apollo, Hebe şi Diana din zona Pieţei Hercules. La capătul său se află statuia Omphalei, regina Lidiei, la curtea căreia Hercule a slujit 3 ani și cu care a avut un fiu numit Lamus.
Baia Hebe (Carolina), inițial ridicată în 1826, a fost reclădită în 1864, în același an cu Podul de Piatră, în apropierea căreia se găsește. Iese în evidență prin originalul foișor octogonal în stil vienez, cu o galerie din fier forjat cu elemente decorative.
Piața Hercules, delimitată de clădiri în stil neoclasic și baroc, care alcătuiesc un valoros ansamblu de arhitectură, stă sub ocrotirea statuii lui Hercule.
Sculptura a fost realizată la Viena din fier de tun și dăruită orașului de arhiducele Carol al Austriei în 1847, în semn de mulțumire că soldații din garda care păzea granița Imperiului Austro-Ungar s-au însănătoșit în urma tratamentului urmat la Herculane.
Sculptura, devenită între timp simbolul stațiunii, îl înfățișează pe zeul Hercule ținând pe umărul stâng pielea leului din Nemeea și o măciucă. Romanii au avut un adevărat cult pentru Hercule – socotit Hercules Sanctus, Hercules Salutiferus, Hercules Invictus – pentru că îmbina la modul perfect forța fizică cu energia creatoare.
Booking.com
Băile Apollo au fost înălțate între 1758 și 1760 ca Baia cea Mare pe locul unor terme romane și a unui templu închinat lui Hercule. Sunt în stare de ruină, la fel ca Hotelul Traian (fostul Pavilion 1 sau Hotel Carol), construit între 1869 și 1871.
Alte clădiri din cadrul pieței: Pavilionul 3 (Hotelul Apollo), Pavilionul 4 (sau Hotelul Dunărea), Pavilionul 5, Pavilionul 6 (sau Hotelul Dacia), din 1906, prevăzut cu lift hidraulic, și Direcțiunea Băilor, construită de grănicerii români în 1811.
Armonioasa Biserică romano-catolică (1838), din extremitatea nordică a pieței, prezintă un fronton susținut de 4 coloane ionice. În timpul sejurului de 6 săptămâni pe care l-a petrecut în 1887 la Herculane, împărăteasa Sissi a participat la slujbele oficiate în această biserică, în Săptămâna Mare.
Baia Diana (fosta Baie Elisabeta, Baia Cloșca sau Baia pentru dureri de oase), construită în 1810 și modificată în 1859, stă de asemenea sub semnul lui Hercule, a cărui statuie o veghează de pe terasa cu parapet a acoperișului. Un culoar acoperit asigură legătura cu Hotelul Ferdinand. Complexul este funcțional, fiind reabilitat în anii 2001-2002.
Somptuoasele Băi Neptun (Băile Imperiale Austriece), azi din păcate în stare de degradare avansată, au fost înălțate între anii 1883 și 1886, după planurile lui Alpar Ignat, la comanda împăratului Franz Iosef.
Complexul includea 2 pavilioane cu 2 bazine din marmură alimentate cu apă termală de la izvoarele Neptun I și IV. Remarcabil este mai ales holul de primire, având în centru o fântână arteziană din ceramică, încununată de o statuie alegorică.
Începând din 2019, după ce acoperișul băilor s-a prăbușit, asociația Locus a lansat Herculane Project, o campanie de strângere de fonduri prin care și-a propus să reabiliteze clădirea. Deja s-au făcut mai multe intervenții in situ pentru salvarea ei.
Accesul de pe celălalt mal al Cernei este asigurat printr-un pod din fier forjat, cu lungimea de 32 m și lățimea de 2,9 m, care, la fel ca băile, cu care alcătuiește un ansamblu unitar, figurează pe lista monumentelor istorice.
Izvoarele cu ape minerale și termale
Dintre cele 19 izvoare cu ape minerale (bogate în sulf, sodiu, clor şi alte minerale) și termale (cu temperaturi de 40-600C) care au dus faima Băilor Herculane, doar 9 – Maria (azi, Neptun), Elisabeta (azi, Diana), Hebe, Ileana (azi, Apollo 1), Iosif, Neptun 3, Hercules, Hygeea, Diana III – sunt captate în cadrul pavilioanelor și băilor termale sus-pomenite, care le folosesc parțial, restul fiind deversat în Cerna.
Astfel că de-a lungul râului, pe o lungime de aproape 4 km, vă puteți bucura după pofta inimii de calitățile binefăcătoare ale acestor izvoare, folosite cu succes în tratamentul afecțiunilor reumatice, nervoase, dermatologice, respiratorii, ginecologice, digestive, nutriționale etc. Proprietățile lor au fost comparate cu cele ale apelor din stațiunile franceze Vichy și Mont-Dore.
În acest context, precizăm că Băile Herculane beneficiază de un climat continental-moderat, cu influențe submediteraneene, temperatura medie anuală fiind de 14°C.
Vă recomandăm de asemenea cure interne cu apă din izvoarele captate în pavilioanele risipite în întreaga stațiune: Neptun III (utile pentru afecțiuni oculare), Neptun II (recomandate pentru afecțiunile stomacului), Diana III (afecțiuni biliare), Domogled (hipertensiune) etc.
Bazinele publice cu apă termală
Băile termale în aer liber, constând de obicei în bazine rudimentare din ciment, sunt o altă atracție a stațiunii, oferind un răsfăț la îndemâna tuturor, căci accesul este liber.
Nu trebuie să vă faceți griji în privința microbilor: sulful din compoziția apei este dezinfectantul perfect. Cele mai populare astfel de bazine sunt cele de lângă Hotelul Roman și din punctul 7 Izvoare (situat la 5 km de stațiune), unde a fost amenajat un ștrand termal cu o capacitate de 3.000 de locuri. În apropierea lui funcționează cel mai mare camping din stațiune.
Gara Băile Herculane
Situată pe calea ferată care leagă Bucureștiul de Timișoara, stațiunea Băile Herculane este deservită de o gară care a fost inclusă pe lista monumentelor istorice datorită arhitecturii ei speciale. A fost construită între 1878 și 1886 de arhitectul A.D. Serres, fiind inspirată, după cum se spune, de casa de vânătoare a Mariei Terezia de lângă Viena.
Festivaluri
- Festivalul Pinul Negru de Banat (luna iunie)
- Festivalul Internațional de Folclor Hercules (luna iulie)
- Balul Strugurilor (sfârșitul lunii august)
- Zilele orașului (prima jumătate a lunii septembrie)
Drumeții în natură
Situată într-o drepresiune îngustă traversată de râul Cerna și străjuită de Munții Cernei, culmea Domogledului și Vârful lui Stan (Munții Mehedinți), stațiunea Băile Herculane inspiră la drumeții în mijlocul naturii.
Pinul negru de Banat (Pinus Nigra subspecia Banatica), a cărui formă este modelată de forța vânturilor cărora trebuie să le facă față pe stâncăriile unde își înfige rădăcinile, poate fi socotit simbolul natural al stațiunii.
Următorul traseu, de dificultate medie, oferă probabil cea mai bună incursiune în Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Vă poartă pe urmele lui Sissi, care a petrecut 5 sejururi în Băile Herculane, prilej cu care a cutreierat pădurile din zonă, însoțită doar de o doamnă de onoare și o călăuză locală.
Este unul dintre cele mai frumoase și accesibile trasee și include cele mai populare puncte de belvedere, de unde întreaga stațiune vi se așterne la picioare.
Izvorul Diana III – Foișorul Verde – Izvorul Munk – Foișorul Galben – Grota cu aburi –Stânca lui Sisi – Foișorul Roșu (Elisabeta)
Marcaj: triunghi albastru, apoi bulină galbenă
Durata: 3 h
Foişorul Verde (cunoscut odinioară ca Refugiul Scheneller, Foişorul Dragalina sau Chioşcul de Jos) oferă vederi largi spre staţiune şi Masivul Domogled.
Izvorul Munk a fost numit în cinstea doctorului care în 1871 a publicat o carte despre tratamentul balnear la Băile Herculane. Apa acestui izvor a fost folosită pentru alimentarea instalației de ventilare a Băilor Imperiale Austriece, a Cazinoului și a fântânii arteziene din Parcul Central.
Foișorul Galben, situat în punctul Piscul Jubiliar, a fost inaugurat la 160 de ani de când împărăteasa Sissi a vizitat stațiunea.
Grota cu aburi este o peșteră fosilă cu o lungime de 14 m, printre ale cărei crăpături ies aburi de la un izvor termal, cu temperatura de 52-560C. Un miros de pucioasă stăruie în jurul locului, ceea ce contribuie cumva la validarea legendelor cu tentă magică și mistică țesute în jurul lui.
Se spune că aici se afla un altar închinat unor zeități păgâne și că însuși regele dac Burebista le-ar fi cerut sprijin, prilej cu care pământul s-a despicat și din străfunduri s-au ivit patru luptători care l-au ajutat să-i învingă pe dușmani în luptă.
Foișorul Roșu (sau Foișorul Elisabeta) a fost construit peste noapte după ce împărăteasa, ajunsă în vârful Ciorici la capătul unei drumeții, și-ar fi exprimat dorința de a putea zăbovi la masă în mijlocul unor peisaje atât de spectaculoase.
Booking.com
Alte sugestii de trasee în împrejurimi:
- Piața Hercules – Hotelul Roman – Cascada Cernei – Ștrandul 7 Izvoare
Lungime: 5 km
Durata: circa 3 ore
- Băile Herculane – Crucea Albă – Peștera lui Șerban – Domogledul Mic (1.101 m) – Vf. Domogledul Mare (1.105 m) – Culmea Șoroniște – Cheile Tătarului (Feregari) – Fabrica de var
Lungime: 5,8 km
Durata: 6 ore
Traseul care acoperă probabil cea mai spectaculoasă parte din bazinul Cernei.
- Hotel Cerna – Crucea Albă – Valea Jelărău – Poiana Mușuroane
Lungime: 5 km
Durata: 4 ore
- Băile Herculane (Km 14 de pe DN 67D) – Cheile Țâsnei
Lungime: 3 km
Durata: 3 ore
- Gara Herculane (după podul de pe DN 67D) – Sfinxul Bănățean (satul Birza)
Lungime: 3 km
Durata: 1 oră