Melasma: Diagnostic și Tratament

by Redactia B24FUN

Melasma este o afecțiune dermatologică caracterizată prin apariția unor pete maronii sau gri-maronii pe piele, predominant pe față, în special în zonele expuse la soare. 

Această afecțiune afectează cel mai frecvent femeile cu ten închis, în special cele de vârstă mijlocie, dar poate afecta și bărbați sau persoane cu alt tip de ten. Diagnosticul și tratamentul melasmei reprezintă provocări pentru dermatologi din cauza naturii recurente și a diversității factorilor declanșatori.

Diagnosticul Melasmei

  • Observarea clinică: Melasma este de obicei diagnosticată pe baza examinării clinice a pielii. Dermatologul analizează distribuția și caracteristicile petelor hiperpigmentare, având în vedere simetria și localizarea acestora pe față. Această metodă este esențială pentru a diferenția melasma de alte afecțiuni pigmentare .
  • Lampa Wood: Această tehnică utilizează lumina ultravioletă pentru a diferenția melasma epidermică de cea dermică sau mixtă. Lampa Wood ajută la determinarea adâncimii pigmentului, ceea ce este crucial pentru stabilirea unui plan de tratament adecvat.
  • Dermatoscopia: Aceasta este folosită pentru a evalua în detaliu caracteristicile pigmentării și vascularizația pielii. Studiile sugerează că anomaliile vasculare pot juca un rol în patogeneza melasmei, motiv pentru care dermatoscopia este utilă pentru identificarea tratamentelor antivascularizate.

Programează-te acum pentru o consultație dermatologica sau dermato-estetica la

Skina Dermatologie Bucuresti, Strada Profesor Dr. Mihail Georgescu 7, București 030167

Telefon – 0310051471

[email protected]

Factori Declanșatori

  • Expunerea la radiațiile UV: Expunerea la soare este cel mai important factor etiologic, în special în zonele cu climat însorit. Radiațiile ultraviolete declanșează hiperpigmentarea, motiv pentru care protecția solară este esențială în gestionarea melasmei.
  • Hormonii și medicamentele: Sarcina, pilulele contraceptive, terapiile hormonale, anumite afecțiuni tiroidiene și medicamentele antiepileptice sunt de asemenea factori care pot exacerba melasma .

Opțiuni de Tratament

  1. Terapie Topică:
    • Hidrochinona: Este considerată tratamentul de bază pentru melasma, acționând ca un agent depigmentant. Studiile arată că utilizarea hidrochinonei în combinație cu tretinoina și corticosteroizi poate crește eficiența tratamentului.
    • Acidul azelaic: Este o alternativă la hidrochinonă, cu efecte mai blânde asupra pielii și fără riscul de reacții adverse grave, cum ar fi ocronoză .
    • Combinarea agenților: Terapia cu combinații de hidrochinonă, tretinoin și corticosteroizi este de obicei mai eficientă decât monoterapia.
  2. Peelinguri Chimice:
    • Acidul tricloroacetic (TCA): Peelingurile chimice cu TCA de concentrație 30% s-au dovedit eficiente în tratamentul melasmei epidermice, în special în combinație cu agenți depigmentanți .
  3. Terapie cu Laser:
    • Lasere fracționate și Q-Switch: Aceste tratamente laser sunt utilizate frecvent pentru melasma, deși rezultatele pot varia, iar riscul de hiperpigmentare post-inflamatorie este semnificativ. Laserele ablative ar trebui utilizate cu prudență, deoarece pot agrava starea pielii .
    • Acidul tranexamic oral: Este un tratament inovator, promițător pentru melasma severă și recurentă. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe studii pentru a determina siguranța și eficiența pe termen lung .
  4. Măsuri de întreținere:
    • Protecția solară este esențială pentru a preveni recurența melasmei. Folosirea cremelor cu spectru larg (UVA și UVB) ajută la prevenirea agravării .
    • Terapia de întreținere constă în aplicarea intermitentă a produselor depigmentante și a altor combinații non-hidrochinone.

Concluzie

Melasma este o afecțiune complicată, cu o etiologie multifactorială și un tratament dificil din cauza ratei mari de recurență. 

Tratamentul trebuie individualizat, ținând cont de tipul de melasma, fototipul pacientului și răspunsul la tratamentele anterioare. Combinarea agenților topici, protecția solară și intervențiile minim invazive rămân strategiile cheie în gestionarea acestei afecțiuni.

0 comentariu

Citeste in continuare